#033 – Geții după Lisimah

Înainte să vă mulțumim că ne-ați ascultat în 2017 și să ne pregătim de 2018, mai vorbim puțin despre geți – despre câteva vestigii, despre cetățile de la malul Mării Negre, despre câteva nume de conducători, și despre cele patru centre importante de putere de pe teritoriul României.

Revenim la începutul anului viitor după o pauză de sărbători și documentare – deci nu vă speriați dacă vedeți că săptămânile viitoare nu postăm nimic. Rămânem pe poziții, și pregătim ceea ce va urma. Ne auzim în 2018!

#032 – Dromihete și Lisimah

Lisimah continuă să domine Balcanii, însă curând interesele lui se intersectează cu cele ale primului lider get al cărui nume rămâne în istoria locului. Dromihete (sau Dromichaites) îi oferă lui Lisimah o lecție de neuitat – pentru el și pentru noi în același timp.

Nu știm foarte multe despre Dromihete, getul pus pe dat lecții moralizatoare liderilor macedoneeni. Ce știm însă e că în jurul Dunării intuim un puternic nucleu getic, capabil să facă față stăpânitorilor întregii lumi cunoscute (de greci). Vorbim foarte pe scurt și despre mormântul de la Sveștari cu care e asociat Dromihete, și amintim la fel de scurt de rolul lui în discursul propagandistic.

Mormântul de la Sveștari, asociat cu Dromihete. — By Interact-Bulgaria – Own work, CC BY-SA 4.0

#031 – Lisimah, rege al Traciei

După eșecul lui Zopyrion lucrurile s-au mai liniștit în Tracia, până la întoarcerea lui Lisimah. Cetățile grecești se revoltă, de data asta și cu ajutor din partea unui diadoh inamic, și Lisimah trebuie să răspundă. Viitorul rege al Traciei, Macedonului și Asiei Mici, Lisimah reușește să se impună peste rămășița nordică a vastului imperiu al lui Alexandru Macedon. Până când…

Lisimah muzeul din Efes © José Luiz Bernardes Ribeiro /, CC BY-SA 3.0

#030 – Expediția lui Zopyrion

După plecarea lui Alexandru rămân în urmă diverși „strategi”, care vor încerca să profite de plecarea acestuia. După o încercare de desprindere din imperiu, Tracia se liniștește sub Zopyrion, care găsește de cuviință să transforme Marea Neagră într-un lac macedonean. Nu reușește, și pe drumul de întoarcere o armată getică îl învinge.

Unul din cele 6 coifuri descoperite la Olănești, în Moldova. Coifurile aparțin armatei macedonene a lui Zopirion. Fotografie de Cristian Chiriță

#029 – Alexandru cel Mare înainte să fie cel Mare

În anul 335 î.Chr. Alexandru, fiul lui Filip al II-lea, nu era „cel Mare”, dar se pregătea să devină. Și pentru că se pregătea să devină, primul lucru pe care l-a făcut a fost să-i calmeze pe greci și pe tracii care îi stăteau în coaste.

Alexandru face o incursiune în Tracia în căutarea unor căpetenii rebele, și acolo intră în conflict cu geții. Despre asta vorbim astăzi, și tragem câteva concluzii din cele citite despre conflictul între macedoneeni și geți.

Incursiunea lui Alexandru în Tracia. Snapshot din „Istoria Militară a poporului român”, o carte greu de găsit în România de azi.

#028 – Un nou jucător în scenă – Filip al II-lea Macedon

Săptămâna asta vorbim despre un nou jucător care apare în spațiul sud-est european: regatul Macedon. Sub Filip al doilea, genial conducător de oști, regatul își pornește o puternică dominație – și unul din primii pași pe care îi face Filip e să îi pacifice pe sciți.

Câteva cuvinte despre precursorul lui Alexandru cel Mare, despre revoluția militară produsă de noua armată a lui, care va stăpâni curând o mare parte din „lumea cunoscută”.

Bustul lui Filip al doilea, un Filip tânăr și (încă) fermecător.

#027 – Și totuși, geții

Pentru că am tot evitat să punem lucrurile cap la cap, încercăm să sintetizăm mai bine săptămâna asta cine sunt geții (și dacii) și de ce, totuși, nu ar trebui să credem tot ce auzim de la Herodot, sau, poate, de ce ar trebui să credem ce auzim de la el.

 

#026 – Sciții

Continuăm poveștile lui Herodot cu povestea sciților. Povestim de ce ajung în discuție, de ce sunt importanți pentru Herodot.

Sergiu pomenește vag despre o descoperire făcută recent, lângă Tulcea. De asemenea, vorbeam despre niște hărți pe care el le consideră naive – dar pentru nivelul tehnologic de atunci, viziunea mi se pare interesantă și relativ corectă. Aceste hărți nu sunt desenate de cei numiți, ci sunt desenate după viziunea celor numiți ca autori.

Harta lui Anaximandru – Anaximandru considera lumea un cilindru care plutea pe apă
Harta lui Hecateu – ceva mai bine definită
Lumea așa cum o vedea Herodot.

#025 – Herodot, Darius și geții

Herodot, considerat părintele istoriei, este primul care ne lasă o mărturie ceva mai consistentă legată de geți. Discutăm săptămâna asta despre contextul în care a lăsat-o, o să citim din ea și o să explicăm un pic mai multe ca să ne dăm seama la ce se referă Herodot când ne face cei mai viteji și mai drepți.

#024 – Tracii

Săptămâna asta ajungem la capătul preistoriei, și în sfârșit ne reîntoarcem la formatul pe care ni-l propuseserăm inițial: 25-30 de minute, orientat pe un subiect bine determinat.

De data asta vorbim despre traci și grecii care vorbesc despre ei. În poza de mai jos avem regatul odrisilor – partea sudică a arealului populat de traci.