#090 – Prin fum de cannabis, pe urmele tunelurilor dacice

Dar, la modul serios, vorbim în acest episod despre religia dacică și despre armata dacică – câteva aspecte pe care le-am ratat în episoadele anterioare. Recuperăm acum; vorbim și despre cum e văzută religia dacică, și care e părerea noastră despre ce am citit, și care sunt punctele pe care nu le putem atinge din lipsă de informații.

Burebista – o viziune modernă. Nu știm a cui, din păcate (dacă ne puteți ajuta cu autorul, dați-ne de veste).

#089 – Despre statul geto-dac #2

Săptămâna asta continuăm discuția de data trecută referitoare la „a fost sau nu a fost stat” – aducem mai multe argumente pornind de la acest articol din revista Historia – nu din încercarea de a „distruge” argumentele autorului, ci de a ni le întări pe ale noastre.

Continuăm cu mai multe informații legate de meșteșuguri, așezări, situație politică sau medicină, într-un pachet, sperăm noi, digerabil. Mai facem referință la articolul din National Geographic referitor la prezența celtică în Transilvania, și recomandăm numărul din Februarie 2020, care conține un articol mai amplu despre celți.

Artefacte găsite la atelierul din Pecica, via MNIT/Facebook

#088 – Despre statul geto-dac #1

Trebuie să recunosc că e destul de catchy „geto-dac”. E neclar dacă sunt două lucruri diferite, dar dacă sunt sau nu sunt nu contează atât de tare. Ce e important e că începem să facem o primă încercare de a sintetiza informațiile despre daci pe care le-am citit. Vorbim despre ideea de statalitate, despre monede și câteva subiecte adiacente.

Moneda KOSON (via Wikipedia).

#087 – Burebista, cel mai mare dintre regii traci

Se pare că într-adevăr avem de-a face cu o conspirație universală contra lui Burebista. După o încercare eșuată de a transmite informația pusă cap la cap de autorii acestui podcast, după o altă încercare vizibil sabotată (de pe la minutul 15 se va simți) de a rata acest episod, izbândim! Transmitem mai departe informația, chiar dacă tehnologia luptă cu îndârjire contra noastră.

De-asta nu avem nici măcar un titlu mai dibaci, deși ce altă titulatură putem atașa numelui Burebista? Atenție, urmează un episod lung.

Statuia lui Burebista din Orăștie, o poză via Wikipedia.

#086 – Burebista, pe muzică de Rammstein, nu Ileana Sărăroiu

Burebista. Un moșneag bonom privește împreună cu bunul lui prieten, Deceneu, în zare, și îi spune: „crezi că vecinii noștri celți vor elibera pământurile până unde vrem noi?”. Deceneu privește înspre bunul său prieten Burebista, și zice: „Pentru Dacia Mare și pentru gloria neamului ăstuia se vor da la o parte”. După care începe o doină, pe care o dă apoi într-o lălăială veselă de nuntă.

Sau poate că Burebista cucerește tot în jurul lui cu sabia în mână, și devine una din figurile acelea care își imprimă personalitatea asupra lumii din jurul său. Voi cum credeți că o să arate lucrurile?

Timbrul emis de Poșta Română în cinstea lui.

#085 – Ce făceau dacii în secolul II-I

În acest episod revenim la daci, la spațiul carpato-danubiano-pontic și vorbim despre ce se întâmplă în jurul nostru – despre tensiunile care se strâng în jurul triburilor care se identifică ca „dacice”.

Mulțumim ascultătorilor pentru răbdarea cu care ne-au așteptat – de asemenea, mulțumim anticipat lui Nicolae Sabin Dordea care a publicat, în 2013, o bună ilustrație a plasării triburilor dacice așa cum o văd geografii din imperiul Roman. Adică harta de mai jos:

Viziunea lui Nicolae Sabin Dordea asupra plasării triburilor dacice

Ne auzim în două săptămâni să vorbim despre șșșșșșșșș… să nu dezvăluim spoilere!

#084 – Și tu?

Sau mai multe. O să vedem câte ne ies la număr. Cezar este stăpânul Romei. Pe câmpul de luptă nu a reușit să-l învingă nimeni. Poate că există o altă cale? Un episod în care strângem niște concluzii pentru o poveste care nu mai are spoilere de vreo 2000 de ani.

Asasinarea lui Iulius Cezar – Vincenzo Camuccini (1804)

#083 – Dictator

Dacă am acoperit în episoadele anterioare campaniile militare, ne uităm acum un pic și peste activitatea dictatorului Gaius Iulius Cezar, începând de la triumfuri, și culminând cu reforma care într-o formă sau alta, încă ne afectează: cea a calendarului

#082 – Cato Alimoș și boierul Cezar

În episodul acesta discutăm despre ultimele mișcări militare ale războiului civil. Îl vedem pe Cezar câștigând mereu la limită, pe Cato Utticensis în postura lui Toma Alimoș, și cum Cezar reușește să câștige cu inconfundabila strategie „o să-l lovesc cu figura mea până îi cedează pumnul” într-o mișcare ilogică la porțile cetății Munda.

Moartea lui Cato – Guillaume Guillon-Lethière, expus la Muzeul Hermitage

#081 – Veni, vidi, vici

Dacă tot l-a urmărit pe Pompei până în Egipt, Cezar își ia o vacanță de un an și profită de soarele și plajele din Alexandria – își dezvoltă calitățile de înotător, devine familiar cu localnicii, cunoaște o fată din localitate cu care începe să aibă foarte multe în comun, și, în general, face lucrurile pe care le face Cezar – o execuție aici, un conflict acolo, nimic ieșit din comun.

După care merge și șterge pe jos cu Pharnaces al Bosporului, care devine astfel cea mai celebră notiță de subsol a istoriei.

Triumful lui Cezar (despre care vom vorbi mai târziu) — Placa a noua din seria dedicată triumfurilor lui Cezar, Triunph(us) Caesaris — Andrea Mantegna – 1598-1599 – Biblioteca congresului american