015 – Ultime idei despre eneolitic

Pentru că nu am discutat formal despre eneolitic, intrăm acum și explicăm ce s-a mai întâmplat ca să ne facem o idee mai clară. Vorbim și despre invaziile care ne anunță o nouă epocă, mai dinamică, mai agresivă, a bronzului.

Săptămânile viitoare vom face câțiva pași mari spre finalul preistoriei, discutând despre epoca de bronz și, în sfârșit, ceva mult mai familiar. Dar, vorba poetului, să nu anticipăm.

014 – Între timp, în restul universului…

Facem o scurtă călătorie prin ce se întâmplă în restul lumii în perioada pe care o discutăm. Ajungem, cât de curând, la finalul preistoriei – deja avem din ce în ce mai puține date despre ce se întâmplă, și în zone precum Sumer sau Egipt se întâmplă lucruri interesante.

Vorbim despre primele orașe, despre Ur și Ierihon, despre sumerieni, egipteni și hitiți. Totul foarte pe scurt, pentru că pe fiecare din subiectele astea ar merita o serie de podcasturi în parte.

Ruinele orașului Ur

013 – Meșteșuguri în Neolitic #2

Încheiem trecerea prin neoliticul din zona României cu o discuție despre meșteșugurile din Neolitic. Despre olărit și metalurgia (primitivă) care se practică în perioada aceasta.

Urmează o discuție de ce se întâmplă în jurul anului 4000 îen în jurul nostru, și o să încercăm să ridicăm ritmul ca să ne apropiem de finalul preistoriei.

By Kenny Arne Lang Antonsen – Own work, CC BY-SA 4.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=34857354

011 – Cultura de Cucuteni – așezări, final

Săptămâna asta încheiem discuția despre cultura de Cucuteni, și discutăm despre tezele referitoare la finalul celor 1500-2500 de ani de progres în neolitic.

By Kenny Arne Lang Antonsen – Own work, CC BY-SA 4.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=34857354

010 – Cultura de Cucuteni – rockstar-ul preistoriei în România

Săptămâna asta vorbim despre cultura de Cucuteni, una din cele mai importante culturi neolitice din Europa. Datorită informației abundente vom reveni cu mai multe informații în următorul episod.

Cultura Cucuteni se întinde peste teritoriul Moldovei și o bucată serioasă din Ucraina.

By Thomas Harper – Own work (data after Manzura 2005, base map not identified), CC BY-SA 3.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=21067903

E o cultură bogată în artefacte, găsite pe teritoriul a cca 3000 de așezări, unele dintre ele ajungând la câteva zeci de mii de locuitori.

By Kenny Arne Lang Antonsen – Own work, CC BY-SA 4.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=34857354
By Kenny Arne Lang Antonsen – Own work, CC BY-SA 4.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=34857354

Printre cele mai cunoscute artefacte se numără și Hora de la Frumușica, descoperită în 1942 pe „Cetățuia” din satul Bodeștii de Jos, jud. Neamț.

Vas din cultura Cucuteni în care se stochează grânele pe termen lung

009 – Complexul cultural Boian-Gumelnița, o afacere locală

Săptămâna asta am vorbit despre complexul cultural Boian-Gumelnița, care s-a dezvoltat aproape exclusiv pe teritoriul României. Unul din exponenții cei mai importanți este tell-ul de la Hârșova care are și un site destul de simpatic făcut într-o coproducție româno-franceză.

Vas tipic din cultura Boian

#008 – Gânditorul de la Hamangia și demontarea unei teze false

Săptămâna asta subiectul central este cultura de Hamangia – o cultură importată din Anatolia, cu o ceramică foarte asemănătoare cu cea de la Hacilar, din Anatolia, din care cele mai importante artefacte sunt Gânditorul și Femeia șezând.

Pe lângă perioada de consolidare neolitică, pe care am prezentat-o, am discutat săptămâna asta și despre alte lucruri care sunt cumva conexe. Informația despre cultura de Hamangia e relativ săracă, cel puțin în România, iar golul informațional e umplut de o teză prezentate de Vasile Dolj în 1986. Nu o să dăm link la textul articolului, pentru că nu dorim să promovăm genul acesta de știință, însă o să explicăm în acest episod:

  • De ce Gânditorul de la Hamangia nu reprezintă echilibrul perfect din care reiese numărul PI.
  • De ce Gânditorul de la Hamangia nu are nicio legătură cu piramida lui Kheops.
  • O să explicăm totuși legătura între Gânditorul de la Hamangia și sanctuarul de la Sarmizegetusa.

Ideea, însă, e foarte importantă. Nu o să avem timp să analizăm fiecare aberație în același nivel de detaliu, dar o să încercăm să prindem și să cât mai multe false informații care circulă acum în jungla internetului.

Mai mult, Sergiu a constatat că Muzeul de Istorie al României e într-o stare deplorabilă, și că artefacte precum Gânditorul nici măcar nu mai sunt expuse. Ne spune mai multe despre experiența lui în acest podcast.

Dacă aveți ceva detalii de interes, nu uitați să ne căutați pe Facebook – acolo putem interacționa cel mai simplu. Deocamdată știm că blogul are niște dificultăți tehnice, dar vom încerca să le reparăm săptămânile care vin.

007 – Cultura Vinča-Turdaș și o discuție despre tăblițele de la Tărtăria

Săptămâna asta vorbim despre cultura Vinča-Turdaș, și despre tăblițele de la Tărtăria – unde expunem, spre dezamăgirea unora, și despre controversele din jurul ei, și de ce foarte multă lume pune sub semnul întrebării faptul că la Tărtăria a apărut prima oară scrisul.

Într-o discuție un pic mai lungă vorbim și despre politizarea descoperirilor arheologice, regretabilă dar cumva greu de evitat când vorbim de naționalism. Recomandarea de lectură.

006 – Clima europeană și culturile neolitice

Săptămâna asta vorbim despre clima Europei în perioada neoliticului și despre culturile neolitice la modul general – cam ce am înțeles noi că ar trebui să fie aceste culturi neolitice. Pregătim practic terenul pentru discuția mai largă ce va urma legată de culturile neolitice de pe teritoriul țării noastre.

O imagine cu lacul (da, lacul) Euxin, cunoscut mai nou sub numele de „Marea Neagră”