produs cu mândrie la Brașov
Dar, la modul serios, vorbim în acest episod despre religia dacică și despre armata dacică – câteva aspecte pe care le-am ratat în episoadele anterioare. Recuperăm acum; vorbim și despre cum e văzută religia dacică, și care e părerea noastră despre ce am citit, și care sunt punctele pe care nu le putem atinge din lipsă de informații.
Săptămâna asta continuăm discuția de data trecută referitoare la „a fost sau nu a fost stat” – aducem mai multe argumente pornind de la acest articol din revista Historia – nu din încercarea de a „distruge” argumentele autorului, ci de a ni le întări pe ale noastre.
Trebuie să recunosc că e destul de catchy „geto-dac”. E neclar dacă sunt două lucruri diferite, dar dacă sunt sau nu sunt nu contează atât de tare. Ce e important e că începem să facem o primă încercare de a sintetiza informațiile despre daci pe care le-am citit. Vorbim despre ideea de statalitate, despre monede și câteva subiecte adiacente.
Se pare că într-adevăr avem de-a face cu o conspirație universală contra lui Burebista. După o încercare eșuată de a transmite informația pusă cap la cap de autorii acestui podcast, după o altă încercare vizibil sabotată (de pe la minutul 15 se va simți) de a rata acest episod, izbândim! Transmitem mai departe informația, chiar dacă tehnologia luptă cu îndârjire contra noastră.
Burebista. Un moșneag bonom privește împreună cu bunul lui prieten, Deceneu, în zare, și îi spune: „crezi că vecinii noștri celți vor elibera pământurile până unde vrem noi?”. Deceneu privește înspre bunul său prieten Burebista, și zice: „Pentru Dacia Mare și pentru gloria neamului ăstuia se vor da la o parte”. După care începe o doină, pe care o dă apoi într-o lălăială veselă de nuntă.